0 0 votes
Acordă o notă rețetei

 

Uită de schemele de diversificare și tabelele care încă sunt răspândite, pentru că adevărul este că acestea nu au o bază științifică. Recomandările actuale confirmă faptul că acestea sunt restrictive fără motive bine întemeiate, dar și că, urmând un regim alimentar strict pe o perioadă îndelungată de timp, bebelușul poate dezvolta anumite carențe nutriționale.

Din fericire, îndrumările actuale vorbesc mai degrabă despre o diversificare distractivă. În acest articol vei descoperi cum alimentele oferite la începutul diversificării, noua regulă privind alergenii, alimentele pe care să le eviți și condimentele care aduc gust în farfurie contribuie toate la adoptarea unei noi perspective distractive asupra diversificării alimentației bebelușilor.

Alimente pentru începutul diversificării

Atât instituții internaționale de renume, cât și instituții românești de încredere au stabilit faptul că alimentele complementare adecvate care pot fi oferite încă de la începutul diversificării (în jurul vârstei de șase luni) includ: legume, fructe, carbohidrați, proteine și produse lactate. Practic, înlocuim morcovul și păstârnacul sau sucul de mere ori portocale (recomandare primită uneori de părinți) cu alimente din toate cele 4 grupe alimentare principale.

Câteva astfel de exemple sunt:

Legume și fructe:

  1. ananas
  2. ardei
  3. avocado
  4. banană
  5. broccoli
  6. cartof dulce
  7. castravete
  8. conopidă
  9. dovleac plăcintar
  10. dovlecel/zucchini
  11. fasole păstăi
  12. fructe de pădure
  13. mango
  14. măr
  15. morcov
  16. păstârnac
  17. pepene galben/roșu
  18. pară
  19. piersică/nectarină
  20. prună
  21. roșie

Carbohidrați:

  1. cartofi
  2. couscous
  3. fulgi de ovăz/orz/secară
  4. noodles
  5. orez
  6. paste
  7. pâine
  8. yam

Proteine: 

  1. carne de pui, curcan, rață
  2. carne de vită, porc, miel
  3. fasole boabe
  4. linte
  5. năut
  6. nuci și seminte
  7. ouă
  8. pește (somon, păstrăv, doradă)

Lactate integrale pasteurizate (fără sare adăugată):

  1. brânză de vaci, urdă, ricotta, caș
  2. iaurt neîndulcit
  3. lapte integral (poate fi folosit în preparate de la vârsta de șase luni, însă nu îl oferi ca bautură până după vârsta de un an)
  4. smantană

*Această listă este exemplificativă. Alte alimente care nu au fost incluse pot reprezenta în continuare o sursă de hrană benefică pentru bebeluș.

*Toate alimentele prezente în această listă trebuie pregătite corespunzător și servite într-o formă care să minimizeze riscul de înec.

*Alimentele incluse în această listă trebuie oferite într-o ordine naturală, care ține cont de particularitățile medicale ale fiecărui bebeluș. Scopul final, cel spre care persoana care are grijă de bebeluș poate să tindă, este  asigurarea unei varietăți în farfuria bebelușului.

*Alimentele cu potențial alergen vor fi introduse ținând cont de particularitățile medicale ale copilului.

Dacă lista pare puțin copleșitoare la prima vedere, poți folosi câteva îndrumări pentru a alege alimentele care se potrivesc cel mai bine situației voastre particulare. Astfel, alimentele oferite la începutul diversificării pot fi:

  • de sezon (în felul acesta va fi mai ușor să găsești produse de calitate);
  • bio sau de proveniență sigură, cunoscută (în felul acesta va fi mai ușor să găsești produse lipsite de ingrediente nocive. Te îndrumăm să optezi totuși pentru surse verificate, surse supuse unor controale stricte, periodice, iar în cazul produselor lactate să alegi variante pasteurizate);
  • consumate în mod frecvent de familia voastră (în felul acesta, bebelușul a fost deja expus, iar șansele de a fi receptiv cresc);
  • bogate în nutrienți;
  • gătite corespunzător și oferite într-o formă care minimizează riscul de înec.

Ne vom opri puțin aici asupra a două aspecte esențiale, primul fiind nutrienții regăsiți în alimentele consumate. Întrucât, în jurul vârstei de șase luni, rezervele de fier acumulate intrauterin sunt pe sfârșite, iar alimentele solide încep să înlocuiască treptat laptele, este important să oferi bebelușului produse cât mai nutritive.

Surse bune de fier includ carnea roșie (vită, porc, miel), ficatul (acesta nu trebuie oferit mai des de 2 ori pe săptămână din cauza conținutului mare de vitamina A), legumele cu frunze verzi, leguminoasele (năut, linte, fasole, soia etc), nucile și semințele (măcinate sau sub forma untului), ouăle.

Alți nutrienți importanți pentru dieta urmașului sunt: vitamina C, calciu, vitamina D, zinc, acid folic, grăsimi, fibre.

Cel de-al doilea aspect esențial este modul în care alegi să oferi alimentele pe tăvița bebelușului tău. În acest sens îți amintim faptul că anumite caracteristici pot conduce la creșterea riscului de înec. Spre exemplu, alimentele mici, cu formă rotundă sau alimentele tari, alunecoase pot reprezenta un potențial pericol pentru începători. De aceea, a pasa un preparat sau un aliment gătit, precum și a-l oferi sub forma bucăților moi, lungi cât un deget, groase cât două (#BaghețelePentruDegețele) pot fi metode eficiente prin care minimizezi acest risc.

Spre exemplu, poți începe diversificarea cu legume sau fructe gătite și apoi pasate grosier sau oferite în forma baghețelelor pentru degețele, iar cu timpul să adaugi alte alimente nutritive precum carnea, asigurând astfel diversitate.

Ține cont de faptul că în primele zile, chiar săptămâni, bebelușul va gusta ori va mânca doar câteva guri. Acest lucru este normal având în vedere faptul că începutul este despre a face cunoștință cu noile gusturi și texturi, nu neapărat despre a mânca un anumit număr de grame. De aceea, este mai bine să ai în vedere calitatea preparatelor sau ce îi oferi, nu neapărat cât îi oferi.

Noua regulă privind alergenii

O vizită la medicul de familie sau la medicul pediatru în urmă cu ani buni te-ar fi adus față în față cu următorul sfat: evită să oferi alimentele cu potențial alergen până la vârsta de un an. De atunci și până acum numărul persoanelor afectate de alergii alimentare a crescut considerabil. Deși această realitate nu a fost atribuită unui singur factor, sfatul de mai sus a intrat pe lista motivelor pentru care se crede că alergiile sunt din ce în ce mai răspândite.

Astfel, au fost inițiate cercetări ulterioare, iar rezultatul este o schimbare radicală a modului în care privim atât diversificarea alimentației bebelușilor, cât și tratamentul alergiilor alimentare.

Noua regulă în acest sens este: „nu există un motiv pentru care să întârzii introducerea alergenilor în dieta unui bebeluș” (Academia Americană de Pediatrie), dar și „alimentele cu potențial alergen pot fi introduse odată cu începerea diversificării după vârsta de patru luni” (ESPGHAN).

Nu sună a recomandare prea clară, așa-i? Atunci îți spunem așa: există dovezi că introducerea arahidelor într-o formă sigură în perioada de început a diversificării reduce riscul dezvoltării unor alergii în acest sens; rezultatele nu sunt la fel de clare și în ceea ce privește ouăle; se recomandă consultul medical pentru a stabili în funcție de particularitățile fiecărui copil momentul optim pentru a realiza această introducere, totuși, în cazul copiilor pentru care nu există factori de risc, pot fi introduși în funcție de preferințele familiei și practicile culturale.

Încă nu scrie negru pe alb? Atunci oferim aici varianta finală, cea mai simplă și ușor de aplicat: în cazul copiilor pentru care există factori de risc (dermatită atopică, alergii constatate, rude de gradul I cu alergii etc) planul pentru introducerea în siguranță a alergenilor trebuie făcut împreună cu un profesionist care va stabili dacă introducerea va avea loc în perioada 4-6 luni, precum și modul în care aceasta se va petrece (spre exemplu, în anumite cazuri, medicul alergolog poate considera necesară supravegherea medicală), în timp ce pentru copiii pentru care nu există factori de risc, alimentele cu potențial alergen pot fi introduse încă de la începutul diversificării, ținând cont de faptul că dovezi din ce în ce mai numeroase susțin existența unor beneficii atunci când introducerea are loc spre începutul diversificării.

Așadar, în lista ta de alimente pe care le poți și, în unele cazuri, trebuie să le oferi bebelușului tău, include și alergenii comuni: arahidele, fructele cu coajă lemnoasă, oul, laptele, soia, peștele, glutenul.

Alimente pe care să le eviți

Sarea – rinichii imaturi ai bebelușului tău sunt capabili să proceseze cantități foarte mici de sodiu. Având în vedere faptul că toate alimentele conțin sodiu în mod natural, chiar și o cantitate mică de sare adăugată în mâncare poate fi dificil de procesat de organismul micului om. După vârsta de 1 an, poți oferi ocazional alimente precum: măsline, pâine cu sare, brânzeturi cu adaos mic de sare și altele. Totuși, dacă întreaga familie a început să consume preparate mai puțin sărate odată cu urmașul, poți încerca să prelungești perioada „nesărată” până la vârsta de doi ani.

          Sodiul se găsește în cantitate destul de mare și în praful de copt (bicarbonatul de sodiu), și de aceea ar fi recomandat să eviți folosirea acestor agenți de creștere în preparate în primele luni de diversificare. Dacă ai nevoie de un truc înlocuitor, poți bate albușurile spumă tare și le încorporezi la final în compoziție.

Zahărul și alți îndulcitori (miere, sirop de arțar, sirop de agave, zahăr de cocos, zahăr brun, pastă de curmale, pastă de stafide, sucuri de fructe, siropuri, ștevie, xylitol etc) – îți recomandăm să le eviți până la vârsta de 2 ani. Bebelușul tău descoperă gustul natural, delicios al alimentelor pe care le explorează, așa că nu, îndulcitorii nu sunt necesari. Amintește-ți că sfatul principal când vine vorba de farfuria lui este să oferi alimente nutritive.

Mierea – poate fi contaminată cu spori de Clostridium botulinum, o bacterie care produce toxine în intestinele bebelușului, cauzând o boală foarte gravă numită botulism infantil (afecțiune care provoacă slăbiciune musculară și paralizie). Boala este rară, dar poate fi letală și necesită tratament prompt. Cu cât bebelușul înaintează mai mult în vârstă, cu atât mai capabil este organismul lui să gestioneze această provocare. De aceea, recomandarea este să aștepți până cel puțin după vârsta de 1 an. Evită însă să o oferi chiar de la prima aniversare întrucât aceasta conține un procent foarte mare de zaharuri.

Ceaiurile – în privința acestuia recomandările oficiale nu sunt atât de specifice, prin urmare ne vom limita la a menționa faptul că anumite tipuri de ceai pot fi oferite în scop terapeutic.

Sucurile proaspete – nu sunt recomandate sub vârsta de 1 an, iar după prima aniversare, recomandarea este să fie oferite rar, în cantitate mică, diluate cu apă.

Alimentele prăjite, afumate, mezelurile – evită oferirea acestor alimente și optează pentru metode de preparare a alimentelor precum gătirea lor la cuptor, la abur sau fierberea.

 Ouăle crude/moi, maioneza și alte preparate cu ou crud – acestea pot fi contaminate cu bacterii din specia Salmonella.

Laptele crud sau lactate din lapte crud – pot fi contaminate cu bacteria numită Listeria.

Carnea nepreparată termic sau gătită incomplet – carnea poate fi contaminată cu E-coli sau Salmonella, iar aceste bacterii se distrug prin preparare termică la temperaturi înalte.

Carnea de rechin sau pește spadă – aceste categorii de pești au un conținut foarte mare de mercur, care poate afecta dezvoltarea sistemului nervos al copilului.

Produsele dietetice – bebelușul tău are nevoie de grăsimi pentru dezvoltarea creierului. De aceea, îți recomandăm să oferi (cel puțin până în jurul vârstei de 2 ani) lactate integrale (din lapte fiert/pasteurizat dacă alegi să le oferi nepreparate termic).

Grăsimile saturate trans – evită să oferi bebelușului alimente ce conțin acest tip de grăsimi (biscuiți, prăjituri, chipsuri din comerț).

          Laptele de orez – evită să îl oferi copiilor sub vârsta de 5 ani din cauza potențialului conținut ridicat de arsenic.

Mâncărurile gătite cu alcool – contrar credinței populare, alcoolul din mâncare nu se evaporă decât după ce aceasta este gătită pentru un timp îndelungat (mai mult de 4 ore), fără capac. Așadar, orice mâncare gătită cu vin/bere va avea în continuare un conținut de alcool.

Condimente care aduc gust în farfurie

Pot da gust mâncării dacă nu adaug sare? Răspunsul pentru această întrebare ar trebui să se regăsească din ce în ce mai des și în farfuria noastră, cei care am învățat că a iubi ca sarea în bucate este poate cea mai frumoasă declarație.

Gustul natural al preparatelor sau îmbunătățirea acestui gust folosind condimente diverse te va surprinde cu siguranță atât pe tine, cât și pe bebelușul care abia acum face cunoștință cu noile arome.

Singurele condimente pe care te sfătuim să le eviți sunt sarea și mixurile de condimente care conțin sare și/sau aditivi (spre exemplu, monoglutamatul de sodiu sau sulfiții). Da, asta înseamnă și că bebelușii pot consuma preparate picante, însă nu ar trebui să îi oferi ca primă masă un ardei iute.

Ierburi aromatice (proaspete sau uscate), usturoi pudră, piper Cayenne, boia de ardei dulce, leurdă uscată, fulgi de chili, busuioc, oregano, rozmarin, maghiran, cimbru, sumac (înlocuiește foarte bine vinul la fripturi), foi de dafin, amestec de legume deshidratate fără sare, tarhon, leuștean, pătrunjel, mentă, scorțișoară, nucșoară, ghimbir pudră, ras el hanout (pentru carne de miel sau pui), toate pot fi adăugate cu succes în farfuria familiei.

Ține cont atunci când alegi scorțișoara de faptul că există, în principiu, două mari tipuri: Ceylon sau Cassia. Cea din urmă conține cantități mai mari de cumarină, așa că trece pe lista de cumpărături scorțișoara Ceylon.

Este ușor să faci diversificarea o etapă distractivă și delicioasă atât pentru bebeluș, cât și pentru familia care adesea își diversifică meniul odată cu el.

Poftă bună împreună!

  1. Complementary feeding (weaning): Food Fact Sheet, British Dietetic Association, preluat de la https://www.bda.uk.com/resource/complementary-feeding-weaning.html
  2. Foods to avoid giving babies and young children, 2018, The National Health Service, preluat de la https://www.nhs.uk/conditions/baby/weaning-and-feeding/foods-to-avoid-giving-babies-and-young-children/
  3. Greer F. Et al, The Effects of Earl Nutritional Interventions on the Development of Atopic Disease in Infants and Children: The Role of Maternal Dietary Restriction, Breastfeeding, Hydrolyzed Formulas, and Timing of Introduction of Allergenic Complementary Foods, 2019, Clinical Report from the American Academy of Pediatrics
  4. Mary Fewtrell et al, Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition, 2017, J Pediatr Gastroenterol Nutr
  5. Sabouraud-Leclerc et al, Primary prevention of food allergy in 2021: Update and proposals of French-speaking pediatric allergists, 2022, Arch Pediatr
  6. Scientific Advisory Committee on Nutrition, Feeding in the first year of life, 2018
  7. Your baby’s first solid foods, 2019, The National Health Service, preluat de la https://www.nhs.uk/conditions/baby/weaning-and-feeding/babys-first-solid-foods/