Spiridușii-s în vacanță! Toate comenzile plasate începând cu 18.12 vor fi livrate după Crăciun. Sărbători fericite!

Ananas (pentru digestie)

Număr persoane

Pași:

Pasul 1:

Ananasul trebuie să fie ferm, dar nu foarte tare. Duritatea pe care o simțim atunci când apăsăm cu degetele ne va spune dacă ananasul este necopt (atunci când este foarte tare), copt (ferm), pe cale să se strice (moale). Verifică și baza ananasului. Dacă aceasta este viu colorată, cu un miros dulce, plăcut, atunci fructul poate fi consumat. Dacă aceasta este maro, cu pete sau cu un miros acru, atunci fructul este stricat. Un ananas fără miros este un ananas necopt.

Pasul 2:

Taie ambele capete ale fructului. Poziționează-l drept pe un tocător. Ține-l bine cu o palmă și, folosind cuțitul, taie coaja acestuia. Rotește și îndepărtează coaja până când rămâne doar miezul. Din acest punct, poți vedea unde se află mijlocul. Taie în jurul acestuia pentru a obține fructul moale, gata de savurat.

Tips & Tricks

Ananasul este unicul aliment (cunoscut până în prezent) care conține bromelaină. Unul dintre rolurile acestei enzime este să ajute la descompunerea mai rapidă a proteinelor și, implicit, la digestia acestora. După o perioadă în care mesele au fost pline de tot felul de bunătăți mai sățioase decât de obicei, ananasul ajută corpul să proceseze alimentele consumate. Un fel de detox, dacă vrei să folosim acest cuvânt. Bromelaina are și un efect mai puțin plăcut, o senzație de usturime sau o scurtă înroșire a pielii. Aplică un strat subțire de ulei de cocos în jurul gurii dacă vrei să previi acest lucru. Poți oferi urmașilor nu doar miezul moale al fructului, ci și mijlocul tare. Acesta nu va fi mâncat ca atare, ci va fi ronțăit, transformându-se într-o „jucărie” delicioasă care îi învață pe cei mici cum să mestece corespunzător alimentele. Ananasul este totodată bogat în vitamina C, despre care știm deja că va contribui la absorbția fierului de către micile lor organisme. Oferă fructul copt în forma unor felii ușor de ținut în mână sau, odată cu dezvoltarea prinderii forfecuță (degetul mare și degetul arătător), bucățele mai mici.